EDITORIALS IN ROMANIAN

Ce au in comun Ponta, Blaga, Oprea, Gorghiu, Dragnea, Udrea, Zgonea?…

Cainii din aceeasi haita se latra mult, se incaiera dar nu se musca intre ei. Cam asa s-ar putea interpreta relatia dintre cei care fac politica Romaniei la ora actuala. Fie ca sunt la putere sau in opozitie, fie ca se jignesc sau se „toarna” intre ei, par a fi uniti de ceva maret, de ceva puternic, de ceva ce functioneaza fara gres chiar si cand unii dintre ei ajung in puscarii si apoi imediat sunt eliberati. Si nu, nu este poporul roman cel care ii leaga, asa cum ar trebui sa fie, ci ceva ocult, ceva ce bate la ochi daca este privit tabloul in ansamblu, fara ca atentia sa fie distrasa de un subiect anume.

Indiferent de conflictele politice si de schimbarile de la putere totul pare a merge din ce in ce mai bine in acest sens in Romania, intr-un mecanism bine uns ale carui miscari sunt perfect cunoscute, anticipate si planuite cu minutiozitate.

Daca analizam CV-urile celor care ocupa la ora actuala fotolii de ministri, de parlamentari, de directori de servicii speciale, secretari de stat, generali, consilieri prezidentiali, primari, prefecti, directori de mari companii, sefi de departamente si chiar patroni de mass-media, este lesne de observat ca majoritatea au un anumit lucru in comun. Este vorba despre sute de persoane, cu o influenta covarsitoare in toate domeniile, care si-au declarat apartenenta la o anumita casta in secunda in care au trecut pragul unor institutii exclusiviste precum Colegiul National de Aparare.

Fiindca acesta este elementul care ii leaga pe majoritatea celor care ne conduc astazi, alaturi de cei care au absolvit institutii asemantoare, precum Academia Nationala de Informatii ori Colegiul National de Informatii (printre care se numara cativa ministri – Mihai Tudose, Sorin Campeanu, Sorin Grindeanu, Marius Nica, Angel Tilvar, Gabriel Oprea). Acestea nu sunt scoli obisnuite, nu sunt pentru oricine; si cu siguranta nu esti un „oricine” cand iesi din ele.

Si daca vorbim despre ceea ce ii leaga pe toti cei care tin fraiele Romaniei azi si au trecute in CV-uri astfel de studii complementare, mai exista un lucru pe care-l au in comun: majoritatea declara ca nu institutia Colegiului in sine i-a atras, nici diploma ori cunostintele dobandite – pe care le considera cel mult interesante. Atunci ce sa fie oare? Exact ce atrage orice fiinta la o haita, la un grup, la o organizatie „cu potential”: sentimentul de apartenenta si de putere, convingerea ca a devenit Cineva Important care va avea un Viitor Asigurat. Si pe buna dreptate, pentru ca majoritatea ajung ministri, chiar si pentru scurt timp si aparent inexplicabil.

Si astfel iata ca cei care latra mult astazi sau care au „relatii” si „influenta” sunt cu totii trecuti prin Colegiul National de Aparare. Premierul Victor Ponta, Alina Gorghiu, Gabriel Oprea, Elena Udrea, Vasile Blaga, Liviu Dragnea, Mihai Răzvan Ungureanu, Sulfina Barbu, Titus Corlatean, Bogdan Aurescu, Olguta Vasilescu, Cristian Diaconescu, sotia premierului Daciana Sarbu sau Liviu Maior sunt o mica parte dintre acestia, dintre sutele de politicieni si inalti functionari ce fac parte dintr-un Grup exclusivist, destinat elitelor, destinat sa faca jocul unora si sa faca jocurile altora.

Dar ce este Colegiul National de Aparare? Infiintat in 1992, prin decizia Ministerului Apărării, acesta functioneaza ca o scoala postuniversitara in care intra numai reprezentanti ai unor institutii precum Guvernul României, servicii speciale, partide politice cu reprezentare parlamentară, administratia prezidenţială, mass media. De altfel, prima pe lista conditiilor pentru inscriere este „nominalizarea din partea instituţiei tutelare pentru participare la cursuri”.

Tema principala de studiu este securitatea naţională, profesori sunt miniştri, generali si personalităţi din serviciile de informaţii, iar principalul scop declarat al institutiei constă în “identificarea, susţinerea şi promovarea intereselor României în domeniul securităţii şi apărãrii naţionale”. Bineinteles, la finalul „examenelor” nu pica nimeni si toata lumea primeste diploma mult ravnita. Pentru ca a detine dovada de absolvire a Colegiului National de Aparare este astazi cartea de vizita de aur a unui politician cu inalte aspiratii si cu sufletul pe tava, scos deja la mezat.

Si pentru ca lucrurile sa fie si mai clare, in anul 2004, în urma unei Hotãrâri de Guvern, organizaţia a căpătat statut de utilitate publicã. Asadar, se poate spune ca este o scoala de functionari si politicieni de rang inalt, ce devin parte a unui „club select” care guverneaza… bunul mers al lucrurilor in Romania.

Related posts

O nouă cruciadă politică

Razboiul civil al Islamului

Tehnocraţia meritocraţiei politice