19.8 C
Bucharest
May 11, 2021
EDITORIALS IN ROMANIAN

Panama Papers, jurnalism de investigatie sau scurgeri ’cu dedicatie’?

Panama Papers. O bomba informationala de dimensiuni colosale, ce a explodat si al carei suflu continua sa se extinda chiar si in aceste clipe, pe toate continentele. 11,5 milioane de documente ultra confidentiale, ce insumeaza 2,6 terabiti, toate scurse din bucataria interna a companiei panameze Mossack Fonseca inca din anii ’70, ce contin informatii detaliate despre peste 214.000 de companii offshore, inclusiv identitatile unor actionari si directori, au iesit la lumina. Bogati ai lumii, oameni influenti, considerati pana mai ieri figuri publice respectabile si chiar modele, din toate domeniile, de la politic pana la sport, tremura acum si nu mai stiu pe unde sa scoata camasa, dupa ce setul de fisiere a ajuns la ziarul german Süddeutsche Zeitung, in 2015, si ulterior la International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ). Circa 400 de journalisti din 107 organizatii de media din peste 80 de tari au intrat in posesia informatiilor, iar primul material bazat pe aceste date, laolalta cu 149 de documente, a fost publicat la 3 aprilie 2016. Si acesta nu este decat inceputul. Ce va urma va zgudui, cu siguranta, lumea deoarece aceasta scurgere de informatii este una dintre cele mai mari din istorie, depasind ca dimensiuni cazul WikiLeaks din 2013.

Jürgen Mossack si Ramón Fonseca au deschis, in 1977, firma ce avea sa devina al patrulea cel mai mare furnizor de servicii offshore din lume. Serviciile sale includ infiintarea de companii – in jurisdictii offshore precum Insulele Virgine, Cipru sau Elvetia – si administrarea lor pentru o taxa anuala. Este vorba, de fapt, despre o retea globala de dimensiuni uluitoare, cu sute de angajati care actioneaza in zeci de tari si francize care actioneaza independent. Clientii sunt sute de mii de persoane cu multi bani si influenta, dar si organizatii ce doresc un lucru simplu, practicat de cand lumea: sa-si ascunda averea ca sa nu dea socoteala nimanui pentru acei bani. Astfel, mai marii lumii s-au pus la adapost de impozite si chiar au spalat bani crezand ca nu vor fi niciodata prinsi. Se pare, insa, ca balonul s-a umflat prea mult si cineva a orchestrat o demascare de mare amploare, cu ajutorul presei. O sursa misterioasa a pornit o avalansa de dimensiuni colosale.

Printre clientii firmei Mossack Fonseca figureaza, direct sau indirect, cel putin 72 de fosti si actuali lideri din ultimii 40 de ani. Este vorba de fostii dictatori ai Libiei si Egiptului, Muammar Gaddafi si Hosni Mubarak, presedintele sirian Bashar Al-Assad, dar si regele Salman al Arabiei Saudite si Mohammed al VI-lea al Marocului. In plus, numele presedintelui chinez Xi Jinping si al celui ucrainean Petro Porosenko, dar si tatal premierului britanic David Cameron se regasesc in cei 2,6 terabiti de date, la fel ca si un apropiat al lui Vladimir Putin, violoncelistul Serghei Roldughin, care ar fi beneficiat de plati de doua miliarde de dolari cu ajutorul a sapte companii offshore si doua mari banci rusesti. Si alti apropiati ai presedintelui Rusiei sunt vizati. Jurnalistii ICIJ au descoperit modul in care partenerii de afaceri ai presedintelui rus Vladimir Putin au ascuns miliarde de dolari in banci si companii fantoma. Este vorba despre zeci de tranzactii insumand cel putin de 2 miliarde dolari, care au fost descoperite in arhiva Mossack Fonseca si care implica persoane sau companii apropiate lui Putin. Documente secrete sugereaza ca o mare parte din imprumuturi au venit initial de la o banca din Cipru, care la momentul respectiv era detinuta in majoritate de VTB Bank, controlata de Kremlin si supusa sanctiunilor internationale pentru ofensiva Rusiei in Ucraina.

Nici Coreea de Nord nu este crutata de scurgeri. O companie folosita pentru a finanta programul nuclear al acestei tari s-a numarat printre clientii firmei panameze aflata in centrul scandalului.

In plus, documentele vizeaza si actori si personalitati sportive precum Jackie Chan, diva de la Bollywood Aishwarya Rai Bachchan, Michel Platini sau Lionel Messi, anchetat deja in Spania pentru evaziune fiscala. In Islanda, documentele dezvaluie cum primul ministru Sigmundur David Gunnlaugsson si sotia sa au detinut in secret o companie offshore care a investit milioane de dolari in obligatiuni, in timp ce tara lor se confrunta cu criza financiara.

Documentele mai expun companii offshore controlate de catre regele Arabiei Saudite si copiii presedintelui din Azerbaidjan. In plus, zguduie inclusiv FIFA, indicand ca firma de avocatura a lui Juan Pedro Damiani, membru in comisia de etica a FIFA, are relatii de afaceri cu persoane implicate in scandalul FIFA, mai precis cu fostul vicepresedinte Eugenio Figueredo, care ar fi primit mita pentru acordarea unor drepturi de televizare. Documentele arata ca firma de avocatura a lui Damiani din Uruguay a reprezentat un offshore conectat la Hugo si Mariano Jinkis, tata si fiu, acuzati ca ar fi dat mita pentru a castiga drepturile de televizare ale evenimentelor fotbalistice din America Latina. Damiani mai reprezinta sapte companii care au legaturi cu Figueredo, potrivit RISE Project, partenerul pentru Romania al proiectului de investigatie global #PanamaPapers.

Documentele includ, de asemenea, cel putin 33 de persoane si companii „aflate pe lista neagra a guvernului SUA, acuzate, intre altele, de legaturi de afaceri cu cartelurile mexicane de droguri, cu organizatii teroriste precum Hezbollah sau cu regimuri opresive precum Coreea de Nord si Iran”, scriu jurnalistii de la Rise Project care adauga ca „una din aceste companii a furnizat combustibil pentru aeronavele pe care guvernul sirian le-a folosit pentru a-si bombarda proprii cetateni”.

Bineinteles, firma de avocatura Mossack Fonseca din Panama a catalogat publicarea acestor documente confidentiale drept o infractiune si un atac impotriva statului Panama. „Noi, avocatii, cream societati, le construim asa cum o fabrica de masini face masini, si le vindem. Noi nu suntem responsabili de ceea ce face acea societate. Este ca si cum o fabrica de masini ar fi acuzata pentru un accident sau pentru faptul ca masina a fost folosita pentru un furt”, a declarat Fonseca Mora, reprezentant al firmei Mossack Fonseca. Astfel se dezvinovatea compania in urma cu trei saptamani, cand era mentionata in scandalul de coruptie din Brazilia in care este implicat fostul presedinte Ignacio Lula da Silva. Conform legislatiilor nationale si intelegerilor internationale, firme precum Mossack Fonseca care ajuta la crearea de companii si conturi bancare ar trebui sa acorde o mare atentie clientilor care pot fi implicati in spalare de bani, evaziune fiscala sau alte ilegalitati. Guvernul din Panama a dat asigurari ca va coopera cu justitia, in cazul deschiderii unei proceduri judiciare.

Si Romania este vizata in Panama Papers. Printre numele persoanelor influente care, se pare, au beneficiat de serviciile firmei Mossack Fonseca apar si cele ale unor afaceristi romani controversati – Cristian Borcea, Sorin Ovidiu Vintu, Vasile Frank Timis si Said Baaklini, om de afaceri libanez din Romania. Acestia, la fel ca ceilalti vizati de imensul scandal, si-ar fi infiintat firme-paravan cu ajutorul avocatilor panamezi, in Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Bahamas, Niue si in alte jurisdictii netransparente si cu fiscalitate blanda, si ani la rand au exploatat diverse „terenuri fertile”, influentand drastic economia locala, si exportand apoi profiturile in paradisuri fiscale. Beneficiarii acestor mari afaceri au ramas secreti timp de zeci de ani. Pana azi.

„Baza de date a firmei Mossack Fonseca arata, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinariei Rafo Onesti (Beny Steinmetz, n.a.) ce legaturi a avut el cu zacamintele aurifere de la Rosia Montana. Vasile Frank Timis, initiatorul afacerii Rosia Montana, a apelat si el la aceiasi avocati din Panama City pentru a incepe afacerile din Romania la mijlocul anilor ‘90. Tot in documentele panameze regasim si filiera offshore prin care este controlata o alta mina importanta de aur din Muntii Apuseni dar si alte firme active in extractia petrolului si gazelor naturale. Vasile Frank Timis a folosit firma Castle Europa Limited infiintata in Bahamas de avocatii Mossack Fonseca in afacerile demarate in Romania in 1997”, arata RISE Project.

„Documentele ii mai listeaza pe oamenii-cheie din privatizarea Alro, afacere anchetata de procurori pentru coruptie, si arata cum s-au reprofilat apoi in alte afaceri cu minerale si gaze naturale”, mai scriu jurnalistii de la RIS Project.

Potrivit jurnalistilor care depun un efort titanic pentru a gestiona atatea giga de date, sunt peste 100 de nume de persoane din Romania in aceste documente, unele dintre ele apartinand unor foarte cunoscuti oameni de afaceri, cu ‘impact mare in economia din tara’, ce urmeaza sa fie dezvaluite in perioada urmatoare. Iar pe fondul miscarilor de strada iscate deja in anumite parti ale lumii ca urmare a dezvaluirilor Panama Papers si tinand cont de datele ce se preconizeaza a lovi in moalele societatii romanesti, prima institutie din tara noastra a reactionat deja. Ce-i drept, firav deocamdata. Astfel, seful DIICOT a declarat pentru Digi24 ca procurorii sai analizeaza documentele prezentante de presa pentru a vedea daca acestea vizeaza anchetele aflate in defasurare sau pe cele incheiate. Totusi, Horodniceanu a tinut sa precizeze ca analiza ar trebui facuta de Oficiul pentru Spalararea Banilor. Se pare ca si Fiscul misca ceva in acest sens. Potrivit unui comunicat de presă, ANAF a inițiat un grup de lucru interdepartamental pentru verificarea implicațiilor fiscale ale acestor informatii, in care vor activa inspectori antifrauda, inspectori fiscali si inspectori specializati in verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informatiilor fiscale si executari silite. Premierul Dacian Ciolos a spus in acest sens ca angajatii ANAF nu au nevoie de dispozitii speciale pentru a-si face treaba in ceea ce priveste Panama Papers. Totusi, desi multa lume astepta o reactie si din partea DNA, aceasta institutie nu a dat inca nici un semn ca s-ar sesiza in privinta dezvaluirilor ce pot explica modul in care au facut avere unii dintre bogatasii Romaniei al caror chip este cu siguranta pe panoul ‘Most Wanted’ al procurorilor.

Dar cine este sursa misterioasa care a facut posibila scurgerea celor 11,5 milioane de documente ultra confidentiale? Asta, cu siguranta, nu vom afla niciodata. Pentru ca astfel de informatii ies la lumina atunci cand trebuie. Jurnalistii cunosc astfel de lucruri. Foarte multe „anchete jurnalistice” sunt, de fapt, oportunitati, plicuri si mailuri sosite cu dedicatie, la redactie, unele dintre ele sosite tocmai de la servicii, si ofera, mura-n gura de multe ori, toate cele necesare spre publicare. Asadar, intrebarea nu este cine a facut posibila detonarea unei asemenea bombe informationale, ci de ce acum. Unele voci sustin ca, de fapt, toata aceasta poveste a fost bine orchestrata cu un singur scop: capul lui Putin. Ramane de vazut. Tavalugul va continua.

Related posts

Politica Pop

Fraudare şi trădare

Suferinţele tânărului Ponta