19.1 C
Bucharest
August 12, 2022
EDITORIALS IN ROMANIAN

Cine va raspunde?…

Va mai amintiti cozile uluitoare, de kilometri intregi, formate de romanii din diaspora care voiau sa isi exprime dreptul de vot la alegerile prezidentiale din 2014? Dar de jocul incredibil facut de cei doi ministri de Externe din acea perioada, Corlatean si ulterior de Melescanu, pentru a nu descalci itele din spatele organizarii celor doua scrutinuri astfel incat procesul de vot sa decurga lin? Ei bine, procurorii n-au uitat, iar Corlatean va fi anchetat in acest caz, indiferent de chiulul senatorilor din Parlament si de prelungirea momentului in care se va da votul pentru ridicarea imunitatii sale.

Mai mult ca sigur ca Teodor Melescanu va urma la audieri la birourile procurorilor care ancheteaza acest caz.

Pana atunci, putina recapitulare. Tot ce s-a intamplat atunci, la o analiza rece, pare ca a facut parte dintr-un joc bine stabilit. Dupa ce si-a indeplinit misiunea de a ingreuna totul, social-democratul Corlatean si-a dat demisia la timp. Nu mai avea solutii, presiunea exercitata de societatea civila era prea mare, nemaiintalnit de mare la niste alegeri prezidentiale in Romania. Acest lucru este evidentiat, de altfel, si de concluzia procurorilor care au cerut incuviintarea inceperii urmaririi penale a fostului ministru de Externe in dosarul ‘Diaspora’: ‘In contextul organizarii alegerilor prezidentiale din anul 2014, in calitate de ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlatean, prin incalcarea procedurilor legale si prin acte de dispozitie, a organizat discretionar sectiile de votare din strainatate, obtinand astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus si sustinut de partidul din care facea si el parte, spun procurorii. In favoarea cui? Am fi orbi si surzi daca nu am vedea ca de acest joc ar fi trebuit sa profite Victor Ponta, la ora aceea candidatul PSD la prezidentiale, prim-ministru si principal contracandidat al lui Klaus Iohannis. Totodata, acesta era considerat de ‘strada’ un real pericol la adresa curatarii Romaniei de piatra de moara numita coruptia. Astfel, cu misiunea incheiata, Corlatean s-a dat jos din jiltul de ministru si a predat stafeta lui Melescanu, un PDSR-ist cu state vechi, chiar daca ulterior a trecut si prin tabara liberalilor unde a ocupat o scurta vreme chiar pozitia de vicepresedinte. Aparent, acesta s-a incurcat atat de tare in traseele actelor intre cele doua tururi de scrutin ale prezidentialelor incat a iesit basma curata nefacand, practic, nimic. Insa nu putem crede ca un diplomat experimentat ar fi zbarcit-o asa de tare, ca un om care din 1992 pana in 1996 a indeplinit functia de ministru de Stat, ministru al Afacerilor Externe, care a fost ministru al Apararii Nationale, ministru interimar la Justitie, dar si director al Serviciului de Informatii Externe, care a fost membru si lider al delegatiilor romane la diferite conferinte si reuniuni ale membrilor la Natiunile Unite, agentii specializate, OSCE, Consiliul Europei, NATO, UE si organizatii regionale, s-a putut impiedica de un ciot sub forma unei probleme de organizare astfel incat sa nu poata lua niste decizii prin care procedura de vot a romanilor din diaspora sa fie imbunatatita. Nu, treaba acestuia, dupa ce a fost numit ministru interimar de premierul candidat Victor Ponta, pare sa fi  fost aceea de a face ca birocratia sa se invarta in jurul cozii, sa se bata pasul pe loc in acel haos. Misiune indeplinita. Cu varf si indesat, putem spune, pentru ca degringolada a continuat la sectiile de votare din diaspora si in turul doi al alegerilor prezidentiale.

Dar sa nu uitam si ca dupa demisia lui Corlatean Guvernul a suplimentat cu 1,5 milioane de lei bugetul Ministerului de Externe pentru o mai buna organizare in turul doi. Insa, nu s-au creat noi sectii de votare, principala revendicare a miilor de romani nemultumiti ale caror proteste la usile inchise ale sectiilor de votare au facut ocolul pamantului. Ce s-a intamplat cu acesti bani? Pentru ce au fost folositi? Melescanu s-a disculpat atunci spunand ca nu Ministerul Afacerilor Externe organizeaza alegerile din diaspora, ci Biroul Electoral Central. Acesta din urma, insa, a replicat imediat ca ministerul are liber si ca poate suplimenta sectiile de votare. Atunci, Melescanu a tacut. Zilele acestea, insa, a venit cu o explicatie, in contextul in care Corlatean se confrunta cu acuzatiile procurorilor din dosarul ‘Diaspora’. Acesta a explicat ca nu se puteau organiza noi sectii de votare pentru ca s-ar fi incalcat articolul 54 al legii 370 din 2014, care prevede ca intre turul I si turul II nu se pot face modificari. De ce a mai acceptat atunci banii, cei 1,5 milioane de lei de la bugetul tarii, evident nefolositi in scopurile initiale? Care este adevarul? Cine a orchestrat jocul murdar de la prezidentialele din 2014? De ce atata efort pentru a ingreuna votul la prezidentiale? Ce alte jocuri ar fi urmat daca deznodamantul ar fi fost altul?

Nu putem decat sa speram ca procurorii care lucreaza acum la acest caz intitulat ‘Diaspora’ vor face lumina in ciuda tuturor piedicilor retelei politice ce se straduieste prin diverse tactici sa se inchida intr-un cocon si sa scape basma curata dupa ce a pus la cale un sistem ce a fost invins, in mod neasteptat, de vocea strazii. Pentru ca romanii – si nu numai ei – asteapta raspunsuri.

Related posts

Supărarea când îmi vine, rup orice dialog cu Klaus Iohannis

Bicicleta, solutia pentru salvarea Bucurestiului

(Ne)Campania pentru alegerile parlamentare