Constitutia Romaniei din 1923 garanta in mod expres dreptul de a alege si de a fi ales doar barbatilor si abia in 1929 o lege speciala a acordat femeilor dreptul de a fi alese in consiliile comunale si judetene daca indeplineau anumite conditii. In plus, tinand cont de lungii ani de comunism, se poate spune ca femeilor li s-a deschis drumul spre politica relativ recent. Totusi, Romania a facut progrese foarte rapide in ceea ce priveste egalitatea de sanse intre femei si barbati – progrese sustinute si de adoptarea Legii 202/2002, de modificarea Constitutiei si de influenta organizatiilor ce au promovat activismul in acest domeniu.
La alegerile locale din 5 iunie, au candidat 57.149 de femei, majoritatea pentru posturi de Consilieri locali si Consilieri judeteni, iar 1.183 si-au depus candidatura pentru fotoliile de primar, potrivit datelor furnizate de Biroul Electoral Central (BEC).
In comparatie cu alegerile locale din acest an, in 2012 au candidat 984 de femei si doar 116 au castigat alegerile, schimbarile fiind astfel mici fata de alegerile de acum 4 ani, conform datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati,
La alegerile locale din 5 iunie au fost alese in functia de primar 147 de femei, din cele aproape 1.200 care au candidat, reprezentand 4,6% din totalul edililor din Romania.
Astfel, 4,6% din totalul celor 3.186 de primari sunt femei, respectiv 12,4% din totalul celor care au candidat.
Din totalul celor 147 de femei alese in functia de primar, 86 au candidat din partea PSD, 44 din partea PNL, 5 din partea UDMR, 3 din partea ALDE, 2 din partea Partidului Civic Maghiar, una din partea FDGR, una din partea UNPR, iar alte 5 au candidat independent.
Judetele in care au fost alese cele mai multe femei sunt: Arad (unde au castigat 8 femei functia de primar), Cluj, Bacau, Constanta si Neamt (unde au castigat 7 femei). Cele mai putine femei sunt in judetele Mehedinti, Olt, Ilfov, Covasna si Calarasi, unde un singur candidat femeie a castigat, in timp ce in judetele Bistrita, Brasov, Harghita si Timis nu a fost aleasa nicio femeie.
Potrivit rezultatelor, cele mai multe femei au castigat in judete din Transilvania si din Moldova.
Municipiile castigate de femei sunt: Aiud, Craiova, Reghin, Sibiu si Bucuresti, precum si orasele Stefanesti (Arges), Turceni (Gorj), Seini (Maramures), Negresti-Oas (Satu Mare).
Pentru prima oara in istorie, Primaria Bucuresti este condusa de o femeie. Astfel, Gabriela Firea, in varsta de 43 de ani a intrat in istorie dupa alegerile locale de la 5 iunie devenind prima primarita a Capitalei. Ea a castigat mandatul cu o diferenta confortabila fata de al doilea clasat, la mai putin de patru ani de cand a intrat in partidul care a sustinut-o in alegerile locale si dupa o cariera de 22 de ani in presa.
Desi se spune ca in spatele fiecarui barbat de succes se afla o femeie puternica, acelasi lucru pare sa fie valabil si pentru Gabriela Firea. Aceasta a declarat de mai multe ori ca a fost sprijinita de barbatii din viata ei pentru a deveni ce este astazi, o femeie de succes, cu o cariera de invidiat, o viata de familie implinita si un viitor promitator.
”In afara de tatal meu, fara de care n-as fi existat, si fara profesorul de limba romana din liceu, care mi-a deschis ochii in directia cea buna, in viata mea importanti au fost acei barbati care mi-au acordat incredere in momente importante. Au fost, pe rand, dl Octavian Stireanu, care mi-a oferit primul job in presa centrala, la ziarul „Azi”, apoi dl Tariceanu, care m-a angajat la Radio Contact, deschizandu-mi practic portile audiovizualului, dl Mugur Isarescu, datorita caruia am avut prima mea experienta in administratie, la cel mai inalt nivel, la doar 27 de ani si desigur, profesorul Voiculescu, care a vazut in mine nu doar o jurnalista de viitor, ci si un manager, dandu-mi sansa sa-mi dovedesc aceste aptitudini. Nu pot lipsi de pe aceasta lista primul meu sot, Rasvan, plecat dintre noi din pacate mult prea devreme, si Florentin, actualul meu sot care a fost primul care a vazut omul politic din mine si m-a incurajat in aceasta directie, el fiind totodata si cel mai important sprijin pe care il am in aceasta lume atat de necrutatoare. I-am lasat la urma pe cei mai importanti barbati din viata mea, care sunt cei trei fii ai mei: Tudor, care este un barbat in adevaratul sens al cuvantului la 21 de ani, si mult mai micutii David-Petru si Zian-Mihail’, a declarat Firea intr-un interviu pentru femeide10.ro.
Si la conducerea unuia dintre cele mai importante orase din Romania, Sibiu, care a dat si un presedinte, pe Klaus Iohannis, se afla incepand din acest an o femeie, Astrid Fodor, care a castigat fotoliul de primar, fiind sustinuta de Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR). Pana la alegeri, aceasta a indeplinit functia de primar interimar si s-a bucurat de aprecierea sibienilor.
„Eu nu sunt o adepta acelei conceptii feministe ca femeia trebuie sa fie peste tot si oriunde, dar daca femeia este in stare si poate dovedi ca poate sa faca ceva, atunci sa faca. Aceleasi drepturi, dar si aceleasi obligatii. Si cetatenii pot sa aiba aceleasi pretentii de la noi, ca si de barbatii, in ceea ce priveste realizarile si capacitatile profesionale”, a declarat recent pentru Agerpres Astrid Fodor.
Ea s-a bucurat si de sustinerea surprinzatoare la vot a etniei rrome, care, in frunte cu autointitulatul rege Dorin Cioaba, au renuntat sa mai voteze candidatii barbati si au votat o femeie primar.
De asemenea, o alta femeie care s-a impus in politica cu o reusita inedita la alegerile locale de la 5 iunie este Daniela Cimpean (PNL) – prima femeie presedinte de Consiliu Judetean (CJ) din Romania, tot la Sibiu.
Intrebata intr-un interviu pentru Turnulsfatului.ro daca a simtit vreun avantaj sau vreun dezavantaj ca femeie candidat la alegerile locale, Daniela Cimpean a declarat: “Nu pot sa zic ca am simtit o diferenta, pentru ca deja am o experienta in politica, sunt de 10 ani in politica, iar oamenii deja oarecum ma cunosc. Unele mici abordari in detrimentul faptului ca sunt doamna sunt marunte si putine. Spre exemplu, pe Facebook ma intreba cineva “Doamna, dar dumneavoastra stiti sa bateti cuie?”. Nu cred ca este important lucrul acesta. A fost o abordare draguta. Dar stiu sa bat cuie, apropo. Dar cred ca sunt foarte multe zone in tara asta nu ar fi avut succesul acesta o campanie in care era propusa la presedintia unui Consiliul Judetean o doamna.
Pe langa recentele succese ale femeilor pe plan local, trebuie amintit si ca reprezentarea femeilor in Parlamentul European este cu mult deasupra mediei nationale, in jur de 30%.
In plus, tendinta in crestere in ceea ce priveste implilcarea si influenta femeilor in politica romaneasca este in crestere evidenta si datorita faptului ca romanii nu sunt reticenti cand vine vorba sa voteze femei daca acestea dovedesc faptul ca sunt muncitoare si doresc sa schimbe lucrurile in bine. De altfel, un sondaj realizat in 2015 de INSCOP a demonstrat faptul ca 25% dintre romani considera ca lucrurile ar merge mai bine in Romania daca implicarea femeilor in politica ar fi mai ridicata in conditiile in care 17,2% sunt de parerea contrarie.
Totusi, este destul loc de mai bine. In comparatie cu situatia din Parlamentul European, unde 37% dintre eurodeputati sunt femei in conditiile in care in anul 1979 numai 16% din numarul total era reprezentat de femei, Romania are in prezent doar aproximativ 11,5% femei in Parlament. De prisos de amintit si ca tara noastra nu a avut niciodata o femeie presedinte, insa, tinand cont de implicarea din ce in ce mai mare a femeilor in rezolvarea problemelor sociale si, implicit, in politica, acest lucru pare mai aproape ca oricand.
