EDITORIALS IN ROMANIAN

Guvern de uniune nationala? Nu!, nu… si, totusi, poate…

Guvernul de uniune nationala libian (GNA) s-a instalat, luni, in sediul oficial din centrul capitalei Tripoli. GNA, sustinut de ONU si de comunitatea internationala, incearca inca din primavara, cand a fost constituit, sa stabilizeze o tara periculos de divizata, in care s-a implantat gruparea jihadista Statul Islamic. La 30 martie, premierul desemnat al GNA, Fayez al-Sarraj, debarca de pe o nava militara libiana in portul Tripoli, iar constituirea GNA a reanimat sperantele unei iesiri din criza politica, securitara si economica in care se afla Libia, dar mai ales de incetare a violentelor ce au continuat dupa revolta care a dus la alungarea de la putere a lui Muammar Gaddafi.

In cazul Libiei, guvernul de uniune nationala este solutia optima. Dar poate fi si in Romania, o tara care, din fericire, nu se confrunta decat cu o acuta criza de specialisti implicati in politica? Despre acest tip de guvern se vorbeste din ce in ce mai intens in ultima vreme in Romania. Dar cum s-a strecurat din nou aceasta idee in cotidian? Ei bine, tocmai vicepremierul Costin Borc a fost cel care a amintit, la un post de televiziune, ca nu s-ar ‘feri de ideea guvernului de uniune nationala’ si ca actualul premier tehnocrat, Dacian Ciolos, si-ar putea continua activitatea intr-un asemenea guvern.

PNL si PSD, principalele puteri politice din tara noastra, resping la unison ideea guvernului de uniune nationala aproape neexistand zi in care, cand unul, cand altul, prin diverse voci si prin diverse media, sa nu faca o declaratie prin care sa nege ca acest lucru va putea fi posibil.

Luni, copresedintele PNL, Alina Gorghiu, a declarat imediat dupa Biroul Politic National al formatiunii politice ca s-a decis ‘foarte clar’, prin vot, ca PNL nu va avea niciun fel de colaborare cu PSD dupa alegerile parlamentare din toamna, ‘indiferent de rezultate’. Ea a subliniat ca PNL nu este de acord cu ideea unui guvern de uniune nationala pentru ca ‘scorul din alegerile parlamentare nu va da premisa’ unui astfel de guvern. Si ca si cum nu era destul de clar, Gorghiu a insistat: ‘Este clara decizia PNL, nu vrem guvern de uniune nationala, nu acceptam niciun fel de colaborare cu PSD. Este o decizie a PNL votata unanim’. Clar si raspicat, sa priceapa tot electoratul.

La randul sau, presedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat saptamana trecuta, ca este necesar ‘sa existe suficient spatiu pentru ca in Romania sa mai poata exista competitie politica, altfel nu se poate’.

‘PSD nu sustine ideea unui Guvern de uniune nationala, consensul in jurul conceptului exista, a fost definit si stabilit mai demult’, a precizat Dragnea.

Insa, intrebarea este daca nu cumva cele doua pareri absolut categorice ale celor doi nu sunt, de fapt, decat o urmare fortata a apropierii alegerilor parlamentare, pentru a nu-si dezamagi si indeparta electoratul.

Pentru desemnarea premierului, liderii politici vor juca un rol esential, alaturi de presedintele Klaus Iohannis a carui pozitie este foarte clara, dorindu-si-l pe Ciolos, adica pe ‘premierul meu’ in continuare la Guvern.

Potrivit Constitutiei, seful statului este obligat sa accepte, pentru functia de premier, propunerea unui partid doar daca acesta obtine in alegeri peste 50% din mandate, lucru putin probabil in cazul in care se iau in calcul rezultatele de la alegerile locale din iunie, cand PSD nu a ajuns nici la 40% la consiliile judetene, iar PNL a obtinut putin peste 30%.

PNL pare sa se fi impacat cu ideea ca Ciolos ar putea fi in continuare premier, Alina Gorghiu declarand recent ca isi doreste un om ‘ca Dacian Ciolos’ in postura de propunere de prim-ministru. Care om ‘ca Dacian Ciolos’? Catalin Predoiu, care a fost desemnat premier si care a fost sacrificat in balbaiala de la alegerile locale, pierdute in mod lamentabil? Altul mai eficient nu au reusit sa produca, mai ales pentru ca sunt prea ocupati cu ascunsul mizeriei interne sub pres si cu ascutitul armelor la toate nivelurile din cauza fuziunii PNL – PDL care a lasat rani inca deschise, in special in organizatiile judetene.

In tabara PSD, Liviu Dragnea a spus, mai in gluma mai in serios, ca el ar putea fi viitorul premier, insa este usor de intuit faptul ca presedintele Iohannis nu il va agreea pentru ca este patat (are la activ o condamnare cu suspendare in dosarul fraudarii Referendumului din 2012). Pe de alta parte, social-democratii nici nu au numit pana acum vreun posibil candidat la aceasta functie, probabil pentru ca lupta interna pentru putere este atat de acerba in randul lor incat se tem de o scindare tocmai acum cand au nevoie mai mult ca oricand de uniune. Mai ales tinand cont de prezenta a doi masculi alfa, Dragnea si fostul premier Victor Ponta, cu ambitii foarte mari si cauzatori de divergente la fel de mari.

De observat este, insa, atitudinea UDMR, un factor de decizie important in ultimii 26 de ani, care, ca de obicei, sta in expectativa, ca un vanator abil, care nu se grabeste sa atace, ci asteapta sa vada care va fi cea mai buna cale pentru a prinde trofeul cel mai bun. In context, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat recent ca Dacian Ciolos ar putea sa fie un bun premier ‘daca este asumat de un partid politic dupa alegerile parlamentare’. O declaratie cu mult talc.

Sa nu uitam, insa, ca dincolo de politica mai exista si societatea civila care, pentru prima oara in istoria recenta a Romaniei, a inceput sa prinda din ce in ce mai mult glas. Aceasta a aratat, in mai multe randuri, si sub mai multe forme, ca s-a saturat de acelasi tip de politica si de aceiasi politicieni, ca vrea oameni noi (daca i-am avea!), ca vrea ca tara sa fie condusa de specialisti, de oameni care au performat in alte domenii, nu in politica, care vin cu un suflu nou, oameni care nu se sfiesc sa dea sacoul si cravata pe un tricou si sa se apuce sa adune gunoaie dintr-o proaspata rezervatie naturale, cum a facut recent Ciolos, fara a vana prin asta voturi. Tot un guvern de tehnocrati, mai exact. Totusi, sunt foarte slabe sansele ca acest lucru sa se intample din cauza nevoii foarte mari de sustinere din Parlamentul in care istoria a aratat ca, in general, ambitiile politice dicteaza. Asadar, daca Dacian Ciolos va ramane prim-ministru, va fi fortat sa joace politic si va deveni, probabil, tinta tuturor, iar un posibil guvern de uniune nationala nu va fi decat o expresie a impotentei clasei politice.

Related posts

Votul prin corespondenta, cartoful fierbinte si Forta Diasporei

1 Decembrie – Ziua Națională a României

#rezist