20.8 C
Bucharest
June 18, 2021
EDITORIALS IN ROMANIAN

Un alegator derutat

Pentru cei care au votat si acum 4 ani, schimbarile in oferta regasita pe buletinele de vot au fost cel  putin derutante. Fata de alegerile  precedente, din 2012, UNPR, PP-DD, PC, FC, PNȚ-CD și PDL au disparut ca atare. Deci circa 30% din electorat a trebuit sa se reorienteze numai din acest motiv. In acelasi timp, repozitionarile sunt dintre cele mai alambicate. PP-DD a fuzionat cu UNPR, care apoi a  fuzionat cu PMP. Cele 3 formatiuni au fost concurente in 2012, iar UNPR a fost mult  timp aliatul PSD, principalul opozant al presedintelui Traian Basescu, pe care chiar s-a straduit sa-l destituie. PSD facea  atunci parte din USL, impreuna cu PNL si alte formatiuni mai mici. Intre timp, PNL a absorbit PDL, iar acum a fost principalul adversar al PSD. Actualul ALDE, condus de un fost premier al PNL, e urmarea unei fuziuni cu conservatorii, fosti aliati ai PSD. PMP provine dintr-o fractiune a PDL, care la randul sau cuprindea o fractiune din mai vechiul PNL. Orice alegator fara prejudecati ar fi, evident, năucit de aceste metamorfoze. Am putea chiar aplica proverbul `lupul își schimbă părul, dar năravul ba` acestor salturi dintr-o parte în alta, fara nici un regret pentru angajamente atat de usor abandonate. Ceea ce s-a numit `traseism` e un fenomen deja nu doar individual, ci și colectiv. E una din moștenirileotrăvite ale epocii Băsescu, careși-a mutat peste noapte partidul de la socialiști la populari.

Faptul că PNL a câștigat doar circa o cincime din voturile exprimate nu e deloc surprinzator. Cand au candidat singuri, liberalii n-au obtinut decat cel mult cam tot atât, dovada că potentialul lor e limitat. Coalițiile la care au participat au produs rezultate greu de interpretat din perspectiva fiecarui partid. Nici fuziunile nu conduc la rezultate matematice, fiindca formatiunea rezultată nu cumuleaza vechile procente ale fiecarui partid absorbit. Astfel incat liberalii sunt staționari. Pentru mai mult ar fi trebuit sa  aiba un lider carismatic – Dacian Cioloș a rămas un `tehnocrat`, sustinut si de USR, un partid de stanga, din anumite puncte de vedere la antipodul PNL. Fără a mai vorbi de erodarea serioasă a creditului partidului după aventura lui Crin Antonescu, care a stat mult timp la  braț cu Victor Ponta. Doar lipsa  alternativelor de dreapta a permis liberalilor sa nu scadasi mai mult.

Nu puteau convinge mai mult nici PMP ori ALDE, partidele unor fosti lideri si mai erodati, ca Traian Basescu ori Calin Popescu-Tariceanu, pe vârf acum un deceniu. Oricum, pot fi fericiti ca  au depasit cu puțin pragul electoral, fiindca sunt formatiuni mentiunute in viata  artificial, prin fuziuni contra naturii si fara perspective de creștere. Sunt pe măsura agoniei liderilor lor.

Cat priveste marele castigator, trebuie precizat ca PSD va guverna cu doar puțin peste o șesime din electorat in favoarea sa – absenteismul e unul din drepturile oferite de democrația actuală. Asa ca  e cu totul exagerat sa afirmam ca traim intr-o tara puternic `social-democrata`. In plus, aceasta șesime cuprinde, ca  si la alte alegeri,  multi varstnici, mereu ingrijorati ca altfel isi vor pierde pensiile si alte beneficii, cum ar fi asistenta medicala gratuita.Oamenii in varsta, angoasati deboli si infirmitati, nu gandesc politica intr-un mod foarte rational,astfel incat stirile despre coruptia din sistem nu sunt in masura sa  ii puna serios pe ganduri. Multi dintre ei nu prea fac o legatura intre guvernarile  PSD si problemelestructurale ale  societatii. Sunt, in consecinta, cei mai fideli votanti ai social-democratilor. Statisticile arata ca Romania e o țară care îmbătrânește si nu mai e mult pana cand jumatate din populatie vaavea peste 50 de ani. Urmarile din punct de vedere electoral sunt evidente. In astfel de conditii, pentru a guverna linistit, PSD nu trebuie sa convinga prea multi tineri. Mai ales ca multi îngroasa randurile absenteiștilor, indiferenți la vreun measaj politic.

USR a avut rezultatul cel mai surprinzator. Dar greul de-abia incepe, fiindca va trebui sa se afirme, in opozitie, drept o forță credibilă in perspectiva viitoarelor alegeri. Deocamdata, bazinul sau electoral e mai degraba redus, iar dintre tineri nu a reușit să convingă prea mulți. Susținătorii sai sunt cei care au privit cu simpatie revoltele `civice` ale ultimilor ani – cele impotriva exploatarii de la Roșia Montană, de pildă. Sunt cei care au condus la surprinzatoarea victorie a lui Klaus Iohannis. O parte sunt tentați de extrema stângă – am putea chiar spune că votul `comunist` a fost mai degrabă pentru ei, nu pentru PSD. In general, votantii lor sunt intre 30-40 de ani, relativ bine integrati social, atașați de standardele occidentale, cu sensibilitate mai mult de stânga, dar nu lipsiți de anumite pretenții hedoniste. Candidații propuși au fost mai degrabă eterogeni, ceea ce poate a trezit suspiciunea unui anumit electorat deja derutat. Fiind un partit fără trecut, USR va fi constrâns să-și precizeze identitatea. Fiindcă viitor are la noi numai partidul care fie întreține o stare de lucruri satisfăcătoare pentru mulți – chiar deacă in detrimentul altora –, fie e capabil să propună o speranță seducătoare – de cele mai multe ori, dezamăgirile au fost mari, ca după 1996 sau după 2004.

 

Related posts

Cine va raspunde?…

Noul rasism

Revoluția morală