11.6 C
Bucharest
September 28, 2020
EDITORIALS IN ROMANIAN

Tomata şi Oaia- noile simboluri naţionale

În tot iureşul identitar, pro şi contra vechi sau modern, pro şi contra globalizare şi uniformizare valorică, tradiţională şi morală la care asistăm şi suntem părtaşi, în România, există o adevărată revoluţie populară aflată în plină desfăşurare, iniţiată şi conştiincios întreţinută de noul părinte al naţiunii, Liviu Dragnea.

Cine poate spune că în România nu mai există tradiţii şi oameni care să reînvie şi să cinstească valorile strămoşeşti?

Îmbrăcat în costumul popular tradiţional de prin părţile Teleormanului, moştenit de la străbunicu’, mândru nevoie mare ca cel mai bogat şi dorit  fecior al satului ieşit la hora de duminică, domnul Dragnea pare să întruchipeze perfect imaginea lui Ion al Glanetaşului, neaoşul ţăran român al lui Rebreanu, şi a lui Lică Sămădău, haiducul lui Slavici.

Sub privirile mustind de admiraţie şi fascinaţie ale reporterilor şi ale colegilor de partid ce-l urmează precum nişte câini fideli pretutindeni, domnul Dragnea ne oferă cu mare generozitate şi un incofundabil surâs seducător o fărâmă de tradiţie românească şi un nou episod din Epopeea Populară Dragnistă.

Iţarilor, cămeşii şi brâului potriviţi atât de inspirat cu o pereche contemporană de pantofi de culoare neagră (nu ştim dacă sunt aceeaşi pantofi care i s-au rupt cu ocazia unei alte vizite de lucru şi recondiţionaţi rapid de meşterii satului) li se alătură, aproape imediat, o roşie uriaşă pe care domnul Dragnea, de ziua Tomatei Naţionale, o rupe tovărăşeşte şi lacom, muşcând cu poftă şi nesaţ din ea, sub privirile adulative şi extatice ale întregului staff ce-l înconjoară, ca într-o reclamă la bulion, analizând cu simţ de răspundere, papile gustative experte şi ochi de stăpân care îngraşă vita şi rodul moşiei din roşia devenită, alături de inconfundabilii  trandafiri,  unul dintre simbolurile naţionale pesediste.

Şi tot despre vizită de lucru, despre trandafiri şi cultul personalităţii  a fost vorba şi în judeţul Olt. Cel al ministrei haiduc Lia Olguţa Vasilescu, care, într-un elan de maximum patriotism şi devotată recunoştinţă, a ţinut să-l întâmpine pe şeful de partid şi stăpânul absolut al tuturor inimilor şi minţilor doamnelor şi domnişoarelor pesediste, cu un uriaş buchet de roze pe care părintele patriei l-a primit cu eternu-i surâs gingaş, sfielnic, dar extrem de viril politic.

Domnul Dragnea a devenit el însuşi un simbol naţional al tradiţiilor strămoşeşti ridicate la rang de lege şi demnitate politică şi un mare şi excepţional expert în tot ceea ce România a moştenit de veacuri la acest capitol.

Ne mirăm cu toţii (pozitiv evident, cu maximum respect şi neţărmuită admiraţie) de complexitatea acestui om, care, unul singur fiind, reuşeşte nu doar să dovedească o ubicuitate uluitoare, cărând pe umeri povara ţării şi a noastră a tuturor, dar şi să ne lumineze şi să găsească soluţii în toate. De la tradiţie, economie şi probleme de stat presante  până la modul în care putem să folosim în situaţii cât mai variate şi neaşteptate diverse materii prime sau mai puţin prime.

De aceea, Guvernul Dragnea lucrează cu sârg şi spor-nu ştiu dacă şi cu drag- la proiecte de cercetare naţională în domenii vaste, printre care şi cel al Agriculturii. Un domeniu exemplar dirijat şi oralizat de către ministrul de resort, domnul Daea, cel care, de-a lungul a mai bine de 4 decenii de luptă comunist-ştiinţifică, a studiat şi cercetat în amănunt agricultura românească specializându-se în problematica Oii şi a derivatelor tradiţionale din aceasta. Cum ar fi…lâna…

Aşa că, în acelaşi fascinant şi bun spirit al prezervării şi promovării pe linie de partid şi de ereditate a puterii tradiţionale, domnul Dragnea a reuşit, printr-un mare şi uluitor miracol ce pare să îi stea în fire să mai rezolve una dintre urgenţele economice cu care România se confruntă de o grămadă de amar de vreme…Înlocuirea perimatei vate de sticlă folosită în construcţii şi cunoscută ca material utilizat pentru izolaţii termice, cu minunata şi fantastica lână de oaie!! Produs inegalabil, polivalent şi multifuncţional ale cărui unice calităţi au fost descoperite pe cale ştiinţifică şi linie politică de către acelaşi genial ministru Daea.

Astfel, l-am putut auzi pe domnul Dragnea, lansat într-o amplă şi fascinantă ditirambă despre tehnica de implementare a lânii de oaie în pereţii construcţiilor, punctând expert (cum altfel?) despre uriaşele beneficii şi fantasticele reduceri de costuri (numai un leu per kg) pe care această nouă descoperire şi utilizare a materialului lânos le va aduce pentru economia românească şi bugetul ţării. O ditirambă la fel de pasional prezentată şi la fel de năucitoare ca şi cele legate de minunatele idei economice şi fiscale existente în cartea de căpătâi numită Program de Guvernare.

Iar odată cu aceasta modernă abordare a problematicii izolaţiilor termice, în România va mai apărea, cu certitudine şi imperiozitate, pe lângă cei treizeci şi cinci de mii de specialişti în problemele fiscalităţii gospodăreşti, o altă generaţie de experţi şi încă câteva mii de locuri de muncă excepţional plătite- Coprul de Control al Moliei. Deoarece, după cum domnul ministru Daea a avut bunăvoinţa şi infinita înţelepciune să ne lamurescă şi după cum bine se ştie, duşmanul natural al lânii de oaie este…Molia!

“Un singur dușman are lâna. Știți care e? Molia, și aceasta acționează numai la mediul uscat!”.

Evident, nu trebuie omis din vedere şi celălalt aspect extrem de practic şi necesar pe care lâna de oaie l-a vădit în descoperirile ştiinţifice ale emeritului ministru al domnului Dragnea! Anume, cele 12 milioane de plăpumi care să încălzească milioane de trupuri de români fericiţi, făcându-le viaţa mai confortabilă şi mai avantajoasă.

“(…) Păi, nu-i păcat?! Și în asfaltare se folosește lâna! Eu vă dau un alt exemplu: sunt 12 milioane de oi, au trei kilograme oaia, da? O plapumă cât ar fi? Trei kilograme! Ar fi 12 milioane de plapume în România pentru săraci!”.

Am fi complet nedrepţi şi total nerecunoscători dacă nu am menţiona aici şi grija domnului Dragnea, via echipa sa de lucru devotată şi eficientă, pentru sănătatea noastră. Grijă tradusă prin nişte accize generoase introduse la sucuri şi ciocolată. Vom trăi mult, vom trăi bine şi vom putea să ne bucurăm decenii de-a rândul de regimul prietenos şi noua epocă în care am intrat. Ce altceva ne-am mai putea dori?

Şi acestea sunt doar câteva modeste exemple dintre minunatele revărsări de înţelepciune, prosperitate şi abundenţă pe care inegalabilul domn’ Dragnea, expert de renume mondial în toate şi orice, le toarnă necontenit în matca bunăstării naţionale şi în buzunarele statului român.

Lor li se pot adăuga o sumedenie de alte iniţiative şi acţiuni fantastice ale grupului Dragnea, aflat la diferite nivele şi poziţii ale puterii destinate doar celor mai merituoşi dintre tovarăşii de partid şi de ideal, cum ar fi doamna primar general Gabriela Pandele Firea. lniţiative şi acţiuni cultivate cu mare dragoste şi interes parental pentru români şi ţară.

Enumerăm aici puparea de moaşte, icoane şi brâuri făcătoare de minuni, psalmodieri matinale de coruri bisericeşti în difuzoarele montate la fiecare colţ de stradă în oraşe precum este norocosul Voluntari, strategii de prindere la linguriţă şi mămăligă a celui mai mare peşte din bălţile şi râurile patriei, duminici de o rară şi unică frumuseţe cetăţenească în care marile artere ale capitalei sunt traversate de cârduri multicolore de maratonişti, premii fabuloase pentru cel mai frumos balcon, cea mai frumoasă intrare în oraş, strada cu cele mai multe cratere şi tovarăşii cu cea mai lungă şi iute mână, etc., etc., etc.…

Iată cum astfel România devine printre puţinele şi ultimele bastioane edenice ale unei Europe aflată la limita declinului identitar. O ţară mică, dar cu un suflet mare şi cu un conducător eroic! O ţară care a reuşit în numai 28 de ani fantasticul miracol de întoarcere în timp, în acea eră de neuitat – Epoca de Aur a României lui Nicolae Ceauşescu.

Ştim că istoria este ciclică. Ce nu ştiam poate sau nu eram convinşi este că nu doar istoria este ciclică, ci şi personajele ei. Chiar dacă se numesc altfel, un fir invizibil al spiritului lor măreţ le leagă şi le fac să se confunde la un moment dat. Iar cine mai zice că este imposibilă călătoria în timp, să vină în România, ţara tuturor posibilităţilor, grădina Maicii Domnului şi cadrul bucolic al unor conducători în ie şi suman, care cu o mână ne mângîie drăgăstos şi părinteşte pe cap, în timp ce cu cealaltă …..

 

Related posts

Este Romania tara cersetorilor, a hotilor si a drogatilor?

Balet politic electoral

Gardul