ARTS & LEISURE BOOKS EVENTS EXHIBITIONS

Al-Farabi: “Al doilea profesor” după Aristotel

În 2020, în întreaga lume, sub patronajul Guvernului Kazahstanului și UNESCO, se sărbătoresc 1150 de ani de la nașterea marelui filozof kazah Abu Nasr Mohamed Al-Farabi (870-950 d. HR.). Al-Farabi este o figură fundamentală a filosofiei în cultura arabă, făcându-l cunoscut ca „al doilea profesor” după Aristotel.

Filosofia arabă a avut o influență semnificativă asupra filosofiei Greciei antice. Al-Farabi a creat un întreg sistem enciclopedic, la fel ca învățăturile aristoteliene. El a scris aproximativ 160 de tratate care au cuprins toate industriile de cunoștințe cunoscute la acel moment: politică, psihologie, etică, științe naturale, estetică, logică și, desigur, filozofie. Lucrările sale principale nu au dispărut și sunt păstrate în cele mai bune biblioteci din lume: Cairo, Istanbul, Beirut, Londra, Berlin, Paris, Bratislava, Moscova și Sankt Petersburg.

Oamenii de știință-gânditori arabi al-Biruni, Ibn-Sina, Ibn-Ruschd, Ibn-Baja, Ibn-Toufeyl și mulți alții s-au considerat ucenici ai Al-Farabi. Ibn-Sina a spus că a înțeles “Metafizica” lui Aristotel doar prin comentariile lui Al-Farabi. Lucrările lui Ibn-Sina în medicină au fost foarte apreciate în Europa pe tot parcursul Evului Mediu. Ibn-Rushd a fost cunoscut în Europa sub numele de Averroes. Ibn-Ruschd a dezvoltat ideea lui Al-Farabi de supremație a filozofiei asupra religiei, a minții asupra revelației, punând bazele învățăturii despre dualitatea adevărului. Ibn-Baja a experimentat, de asemenea, influența filosofiei Al-Farabi, în lucrarea sa „despre stilul de viață al celor retrași” el scrie despre rolul important al cunoașterii în realizarea perfecțiunii etice. Ibn-Toufeyl în romanul lui Haye, fiul lui Yakzan, dezvoltă gândul lui Al-Farabi de a perfecționa calea filosofică a cunoașterii adevărului.

Vorbind despre influența lui al-Farabi asupra filozofiei europene, în primul rând, trebuie menționat filosoful evreu, teologul Maimonide, a cărui lucrare „Ghidul celor rătăciți” conține ideile lui al-Farabi. Prin Maimonide, un fir poate fi urmărit în istoria filozofiei, ducând de la al-Farabi la Spinoza, D. Scot, R. Bacon. Călugărul și filozoful englez R. Bacon, care vorbea araba, a studiat operele lui al-Farabi în original. În timpul Renașterii, Europa a recăpătat „comorile” filosofiei grecești antice clasice, iar meritul lui Al-Farabi are o importanță imensă în acest sens. Al-Farabi este una dintre figurile cheie din istoria gândirii intelectuale care a influențat dezvoltarea civilizației mondiale. Moștenirea sa a contribuit la stabilirea dialogului și apropierea culturilor din Orient și Vest. Subiectul dialogului dintre Est și Vest rămâne relevant pentru ziua de azi. O strategie de dialog pare a fi singura corectă pentru consolidarea solidarității și a înțelegerii reciproce în lumea modernă.

Al-Farabi s-a născut pe teritoriul actualului Kazahstan. A studiat la Farab, Bukhara, Merv, Bagdad și Harran. Printre profesorii săi nu s-au aflat doar musulmani, dat fiind faptul că a studiat și cu creștini nestorieni, cum ar fi Juhanna (Ioan) Ibn Hailan. Al-Farabi era un poliglot și acest lucru i-a permis să studieze culturile grecești, siriene și persane. A trăit în Bagdad până în jurul anului 932. Ultimii ani din viață i-a petrecut în Damasc, Alep și Egipt.

El a introdus conceptul de stat mondial, un concept care este deosebit de relevant în zilele noastre. Este demn de remarcat faptul că, în același timp, el a avut respect deplin pentru fiecare cultură și tradiție, iar conceptul de toleranță determină și rezultă din opiniile sale politice și filosofice.

Activitățile lui Al-Farabi subliniază un aspect nu tocmai cunoscut al influenței culturii grecești: expansiunea sa spre Est. Viziunea grecului modern este îndreptată în principal spre vest, ignorând o mare o parte a planetei în funcție de populație și de teritoriu. Al-Farabi și-a început călătoria de cercetare în stepele Îndepărtate ale Kazahstanului, unde, după ce a simțit gândul grecesc, a avut ocazia să continue să lucreze în marile centre spirituale ale culturii persane și arabe, unde filosofia și știința grecească au fost proeminente. Prin lucrările sale, el a contribuit decisiv la renașterea gândirii grecești în lumea vorbitoare de limbă arabă, care se întindea de la Pirinei până la granițele Chinei.

Al-Farabi rămâne un filosof actual, a cărui activitate contribuie în cea mai mare măsură la înțelegerea globalizării și la creșterea toleranței în toate aspectele vieții socio-politice. Viața și opera sa arată că civilizația greacă este firul care leagă cele două lumi, Estul și Vestul.

Related posts

Kinofest 2012 scheduled for October

Nine O' Clock

Three Romanian film makers, nominated for Emmy 2012 awards

Nine O' Clock

Fourth edition of ‘Moda e Musica sotto le Stelle’ to take place today

Test

Leave a Comment