33.1 C
Bucharest
August 3, 2021
ARTS & LEISURE BOOKS EVENTS EXHIBITIONS

Al-Farabi: “Al doilea profesor” după Aristotel

În 2020, în întreaga lume, sub patronajul Guvernului Kazahstanului și UNESCO, se sărbătoresc 1150 de ani de la nașterea marelui filozof kazah Abu Nasr Mohamed Al-Farabi (870-950 d. HR.). Al-Farabi este o figură fundamentală a filosofiei în cultura arabă, făcându-l cunoscut ca „al doilea profesor” după Aristotel.

Filosofia arabă a avut o influență semnificativă asupra filosofiei Greciei antice. Al-Farabi a creat un întreg sistem enciclopedic, la fel ca învățăturile aristoteliene. El a scris aproximativ 160 de tratate care au cuprins toate industriile de cunoștințe cunoscute la acel moment: politică, psihologie, etică, științe naturale, estetică, logică și, desigur, filozofie. Lucrările sale principale nu au dispărut și sunt păstrate în cele mai bune biblioteci din lume: Cairo, Istanbul, Beirut, Londra, Berlin, Paris, Bratislava, Moscova și Sankt Petersburg.

Oamenii de știință-gânditori arabi al-Biruni, Ibn-Sina, Ibn-Ruschd, Ibn-Baja, Ibn-Toufeyl și mulți alții s-au considerat ucenici ai Al-Farabi. Ibn-Sina a spus că a înțeles “Metafizica” lui Aristotel doar prin comentariile lui Al-Farabi. Lucrările lui Ibn-Sina în medicină au fost foarte apreciate în Europa pe tot parcursul Evului Mediu. Ibn-Rushd a fost cunoscut în Europa sub numele de Averroes. Ibn-Ruschd a dezvoltat ideea lui Al-Farabi de supremație a filozofiei asupra religiei, a minții asupra revelației, punând bazele învățăturii despre dualitatea adevărului. Ibn-Baja a experimentat, de asemenea, influența filosofiei Al-Farabi, în lucrarea sa „despre stilul de viață al celor retrași” el scrie despre rolul important al cunoașterii în realizarea perfecțiunii etice. Ibn-Toufeyl în romanul lui Haye, fiul lui Yakzan, dezvoltă gândul lui Al-Farabi de a perfecționa calea filosofică a cunoașterii adevărului.

Vorbind despre influența lui al-Farabi asupra filozofiei europene, în primul rând, trebuie menționat filosoful evreu, teologul Maimonide, a cărui lucrare „Ghidul celor rătăciți” conține ideile lui al-Farabi. Prin Maimonide, un fir poate fi urmărit în istoria filozofiei, ducând de la al-Farabi la Spinoza, D. Scot, R. Bacon. Călugărul și filozoful englez R. Bacon, care vorbea araba, a studiat operele lui al-Farabi în original. În timpul Renașterii, Europa a recăpătat „comorile” filosofiei grecești antice clasice, iar meritul lui Al-Farabi are o importanță imensă în acest sens. Al-Farabi este una dintre figurile cheie din istoria gândirii intelectuale care a influențat dezvoltarea civilizației mondiale. Moștenirea sa a contribuit la stabilirea dialogului și apropierea culturilor din Orient și Vest. Subiectul dialogului dintre Est și Vest rămâne relevant pentru ziua de azi. O strategie de dialog pare a fi singura corectă pentru consolidarea solidarității și a înțelegerii reciproce în lumea modernă.

Al-Farabi s-a născut pe teritoriul actualului Kazahstan. A studiat la Farab, Bukhara, Merv, Bagdad și Harran. Printre profesorii săi nu s-au aflat doar musulmani, dat fiind faptul că a studiat și cu creștini nestorieni, cum ar fi Juhanna (Ioan) Ibn Hailan. Al-Farabi era un poliglot și acest lucru i-a permis să studieze culturile grecești, siriene și persane. A trăit în Bagdad până în jurul anului 932. Ultimii ani din viață i-a petrecut în Damasc, Alep și Egipt.

El a introdus conceptul de stat mondial, un concept care este deosebit de relevant în zilele noastre. Este demn de remarcat faptul că, în același timp, el a avut respect deplin pentru fiecare cultură și tradiție, iar conceptul de toleranță determină și rezultă din opiniile sale politice și filosofice.

Activitățile lui Al-Farabi subliniază un aspect nu tocmai cunoscut al influenței culturii grecești: expansiunea sa spre Est. Viziunea grecului modern este îndreptată în principal spre vest, ignorând o mare o parte a planetei în funcție de populație și de teritoriu. Al-Farabi și-a început călătoria de cercetare în stepele Îndepărtate ale Kazahstanului, unde, după ce a simțit gândul grecesc, a avut ocazia să continue să lucreze în marile centre spirituale ale culturii persane și arabe, unde filosofia și știința grecească au fost proeminente. Prin lucrările sale, el a contribuit decisiv la renașterea gândirii grecești în lumea vorbitoare de limbă arabă, care se întindea de la Pirinei până la granițele Chinei.

Al-Farabi rămâne un filosof actual, a cărui activitate contribuie în cea mai mare măsură la înțelegerea globalizării și la creșterea toleranței în toate aspectele vieții socio-politice. Viața și opera sa arată că civilizația greacă este firul care leagă cele două lumi, Estul și Vestul.

Related posts

Festive sitting of Parliament celebrating the “Iasi – Capital of the Kingdom of Romania 1916-1918 and City of the Great Union” Centenary. Princess Margareta: If we can rise to the moral height of our forerunners, we will overcome the present and know how to write our future

Nine O' Clock

President Iohannis: Modernising agriculture, turning it into growth engine, essential

Nine O' Clock

French National Orchestra closes Enescu Festival

Nine O' Clock